(R)evoluție

Ghid de supraviețuire în secolul XXI
de Yael Ronen și Dimitrij Schaad
traducerea Mircea Sorin Rusu

Distribuția:

Richard „Ricky” Martin - Mircea Alexandru Băluță
Dr. Stefan Frank - Alex Călin
Tatjana - Oana Predescu
Lana - Andreea Hristu
Rene - Alex Popa
Alecto - Matei Arvunescu

regia - Radu Nica
scenografia - Theodor Cristian Niculae
mișcarea scenică - Florin Fieroiu
video - Andrei Cozlac
muzica și dound design - Adrian Piciorea

producător - Camelia Moroianu
regizor tehnic - Paula Trifu

„Omul e pe cale de a deveni un zeu sau e pe cale ca, prin intermediul tehnologiei și a exploatării iraționale a resurselor Terrei, să se autodistrugă? Youval Noah Harari e unul dintre cei mai comentați gînditori ai începutului de secol 21. Celebrul său volum 21 de lecții pentru secolul 21 face parte din inventarul global al chestionării moralității individuale și colective într-o epocă dominată de haos și nesiguranță.

Revoluția digitală, care ar trebui să ne ușureze viețile, (de pildă prin derobarea de luare a deciziilor, care se asociază ineluctabil cu supliciul asumării lor), ne pune și în fața unor întrebări și dificultăți existențiale nemaiîntâlnite în întreaga istorie a umanității: cum facem față unei vieți în care omul devine ușor înlocuibil de algoritmi? Cum și în ce fel ne vom mai raporta la realitate când inteligența artificială și realitățile virtuale vor răspunde prompt tuturor nevoilor noastre imediate? Se vor transforma societățile în dictaturi digitale care ne vor manipula viețile pe baza datelor personale aflate în mâinile câtorva oameni? Ce dileme etice vor apărea în epoca designului genetic? Va mai putea exista, în atari condiții, liberul arbitru și dacă da, sub ce formă?

Pornind de la un exercițiu de imaginație despre teatrul viitorului și având plasată acțiunea într-un viitor relativ apropiat (anul 2040), dar care arată foarte diferit de realitatea de azi, piesa tratează în cheie comică problemele amintite mai sus imaginând acestor întrebări posibile scenarii duse adesea până la absurd. Întregul demers e însă bântuit subtil de întrebări frisonante: există utopii ale comuniunii interumane care se vor pierde ireversibil odată cu nașterea lui homo digitalis? Nu cumva dorința de cunoaștere, dezideratul și una dintre nevoile supreme ale umanității, e chiar cea care ascunde morbul autodistrugerii lui homo sapiens?” Radu Nica